ea vine de obicei
în preajma Crăciunului,
și rămâne până după anul nou.
el crede că e cel mai frumos dar.
îi văd zilnic
ținându-se de mână
pe alei,
trăind și viața fluturilor albi
cernuți asupra lor.
chiar dacă ne salutăm ,
ei cred că eu nu înteleg
iubirea lor care prinde viață
de trei ori pe an, de sărbători.
uneori,
trec pe lângă mine
gândindu-se, probabil,
că sunt un netrebnic,
un insensibil,
un idiot,
un fotograf,
un poet
și o caracudă ordinară.
dar eu, le simt dragostea,
căci zace-n mine
un veșnic amor
trăit într-o vară.
