copacii nu se re flectau corect
pe marginea apei,
ca într-o oglindă spartă.
- natura te pasionează?
m-ai întrebat tu.
- îmi place să iau locul copacului
și să ma reflect corect
în ochiul apei care plânge
pe umărul malului,
dar n-aș vrea să le deranjez.
păsările ciugulesc din apă
câte un pește naiv,
dornic să le sară-n cioc.
natura suntem noi.
- nu te înțeleg Mișule...
